Now Reading
De vorbă cu…Andrei Mateiu : “Secretul salvării filmului românesc constă în reapropierea de spectator.”

De vorbă cu…Andrei Mateiu : “Secretul salvării filmului românesc constă în reapropierea de spectator.”

Andrei Mateiu este unul dintre cei mai titraţi oameni de artă din generaţia tânără din România.

Actor, regizor, de teatru şi film din România, ce a trecut cu succes graniţele şi înregistrează un palmares important de roluri pe scenă, în industria de cinema, TV şi reclame. Un actor cu vorbele, gândirea şi charisma la purtător, ce recent este, alături de Codin Matinciuc şi Cosmin Natanticu, protagonistul uneia dintre cele mai de succes producţii româneşti de pe Netflix, filmul “Investitorii”, o comedie spumos de realistă, despre societate, bani şi iubire, în regia lui Iura Luncaşu.

Îi descoperim mai bine povestea de viaţă şi de scenă a lui Andrei Mateiu, într-un nou interviu realizat de Daily Magazine. 

Bună, Andrei, şi bun venit pe la noi! Ne bucurăm pentru acest interviu! Începând, evident, cu începuturile, cum a fost începutul tău în actorie, cât de sigur ai fost că asta vrei să faci şi cum percepi generaţia ta vs generaţia tânără, care vine din urmă?

Bună ziua și mulțumesc pentru invitație. Să încep cu începuturile, aș spune că în viață și, mai ales, în meseria de actor/artist trebuie să ai puțin noroc și șansă. Prima scânteie a teatrului a apărut în inima mea în clasa a X-a, odată cu domnul I. L. Caragiale.  Aveam o medie pe care trebuia să o măresc la Literatura Română și, împreună cu colegii de clasă, am pus în scenă câteva scene din Caragiale. Era un proiect secret, urma să-l prezentăm profesoarei pentru a fi recompensați :))

A venit și ziua Z și am avut un real succes în fața colegilor și. bineînţeles, a  profesoarei. După mini spectacolul nostru, doamna Mariana Popescu, profesoara noastră, m-a rugat să citesc monologul lui Cațavencu din “O Scrisoare Pierdută”. În timp ce citeam și interpretam, toată lumea râdea, profa dădea indicații și eu simțeam pentru prima dată emoția, dar, în același timp, satisfacția de a fi actor. Asta a fost șansa mea, cea care mi-a dechis drumul către această frumoasă artă. În ceea ce privește comparația între generația mea și cele care vin din urmă, nu vreau să întru în polemici. Am impresia că ajung să spun aceleași lucruri pe care le spuneau părinții mei despre generația mea și știu că nu e adevărat. Eu și colegii mei am fost un grup foarte unit și am lucrat la multe proiecte emblematice în acele vremuri. Cam 90% din generația mea lucrează în teatru, film și televiziune, persoane importante, nu dau nume.

Știu că în fiecare promoție care iese pe ușile școlilor sunt actori talentați, singura diferență dintre noi și ei este că noi am fost un grup foarte mare și considerați o posibilă generație de aur.

Eşti un actor cu ştate importante în cinematografie. Cum e, la modul real, industria asta? Care au fost principalele obstacole de care te-ai lovit îndelungul parcursului tău de până acum şi ce te-a motivat să le depăşeşti şi să continui pe acest drum?

Dacă vrei să faci doar actorie de film, este foarte greu într-adevăr. E o mare luptă în primul rând cu tine, cu momentele în care nu ai de lucru și în care te gândești, oare când o să mai fiu chemat la un casting, având în vedere că avem o industrie mică și frecvența rolurilor principale este scăzută. Primul rol principal l-am avut în 2012 – “O lună în Thailanda”, iar următorul, cel din “Investitorii”, în 2019. Între ele bineînțeles că au existat multe roluri secundare sau episodice, multe scurt-metraje, peste 30 și filmări în televiziune –Mondenii și Atletico textila. Dar dacă nu faci teatru în paralel, e foarte greu să treci peste momentele în care nu filmezi. Teatrul menține balanța la mijloc și îți dă altfel de satisfacții. Te scoate din depresie 😊

 

În ultima vreme România a început să producă filme foarte bine scrise şi regizate. Crezi că s-a schimbat mentalitatea în ultimii ani, s-a schimbat dorinţa de consumerism mai mult spre calitate? Avem un public evoluat şi doritor şi de filme româneşti în ţară?

Într-adevăr, în ultimii ani încep să apară filme diferite și puțin mai inteligente. Așa numitele filme de public. Peste tot în lume există filmele de festivaluri/artă și filmele de public. Problema noastră era că filmele de public erau prea slabe, iar cele de artă erau prea greu de descifrat sau cu subiecte mult prea neplăcute pentru publicul din mall-urile noastre. Acum mi se pare că ușor, ușor, ambele genuri se apropie de spectator și cred că ăsta este secretul salvării filmului românesc și câștigarea publicului înapoi.

Vorbind despre cea mai recentă producţie, Investitorii, care este mesajul general pe care ar trebui să-l desprindem din această producţie? Cum ai ajuns să obţii rolul principal în acest nou film şi cât de mult v-aţi distrat la filmări?

Filmul “Investitorii” este, personal, o experiență foarte plăcută, o întâlnire cu mulți oameni frumoși și aici mă refer la toate departamentele. Am fost chemat la un casting la care era să nu ajung …. ups, dar la care m-am simțit foarte bine. După ce am plecat de la probă, în 10 minute m-au sunat. ”Ești liber în octombrie ?” Nu-mi venea să cred cât de repede se întâmplase totul.

Ajuns la filmări m-am simțit fantastic din prima până în ultima zi. Toată lumea era relaxată, nu am auzit un țipăt sau un lucru zis cu răutate de cineva din echipă pe toată durata filmărilor. Am filmat alături de profesorul meu de actorie, Radu Gabriel, și a fost  o adevărată satisfacție și bucurie. Am cunoscut mulți oameni frumoși și am râs, cred, cât pentru 10 ani. Multe replici din film sunt improvizate de noi, ne-am jucat cu personajele și am făcut tot ce ne trecea prin cap să fie un film iubit de public. Mesajul lui e simplu ”Carpe Diem”, restul nu mai contează. E doar un film care vrea să te facă să râzi, să te simți bine, să te distrezi împreună cu familia, prietenii și toți cei dragi.

 

 

Cum percepi tendinţa curentă de a vedea filme româneşti pe Netflix? Crezi că este “moda” spre care ne îndreptăm, această formă de artă online?

Din păcate pandemia ne-a interzis să mai mergem la cinema, la teatru și atunci era normal să apară o alternativă. Netflix oricum există de ceva timp, dar cu ocazia asta cred că s-a dezvoltat și mai mult. E clar că este și o să fie în continuare o formă ”la modă” de a viziona filme și de a petrece cu familia. Din păcate, cu teatrul este mai greu, pentru că, din cauza restricțiilor, spectacolele sunt tot mai puține și teatrul online nu mai are aceeași putere, nu mai transmite 100% emoțiile. Teatrul nu o să funcționeze online la aceeași capacitate.

La modul practic şi pragmatic, având în vedere situaţia reală a artei în România în prezent, care consideri că este viitorul? Există viitor şi ce elemente ar trebui să coexiste pentru acest viitor în arta din România?

Viitor în artă există și întotdeauna arta se va acomoda în funcție de vremurile pe care le trăim. Din păcate în momentele astea ne descurcăm cum putem, puțin câte puțin, cât să nu renunțăm la lupta cu restricțiile. Oricum mi se par exagerate în comparație cu ce se întâmplă în alte țări. În Anglia, Franța, Italia, Spania stau oamenii pe stadioane unul lângă celălalt cu mască, dar la noi în teatre unde intră numai oamenii vaccinați și cu simţ de răspundere, nu avem voie decât cu 30% din sală. În mijloacele de transport se stă umăr la umăr zilnic și nu se iau măsuri de restricție …. dar când e vorba de artă nu e nimeni interesat. E un citat al lui Toma Caragiu care sună cam așa : ”Se poate trăi  fără artă și cultură ? Da ! Dar nu merită” ! 😊 Asta nu înțeleg politicienii noștri…..dar, din păcate, ăsta este sistemul și nu avem ce face.

De-a lungul carierei tale, ai făcut de toate: film, serial şi teatru. Consideri că personajele jucate şi-au pus amprenta şi asupra personalităţii tale? Te laşi modelat de ce joci, în genere, sau priveşti strict profesional rolurile abordate?

Sunt personaje pe care le îndrăgești foarte tare, unele care nu te satisfac complet dar, în mare parte, eu am fost distribuit pe anumite genuri de personaje. Fără să vrei adopți din glumele și din comicul lor. Aduci puțin atmosfera lor și în viața ta. În general am jucat multă comedie și îmi place să stau înconjurat de oameni cu simţ al umorului dezvoltat. Nu-mi place să văd oameni triști sau depresivi, țin să cred că sunt o persoană optimistă și cred că asta e soluția pentru o stare de spirit perfectă.

Care consideri că sunt principalele diferenţe dintre industria din România şi industria de afară în domeniul cinematografiei? Au actorii români şanse reale în a se face cunoscuţi şi, de ce nu, vizaţi de rolurile pe care le-ar merita în străinătate?

See Also

Ooooo aici e o discuție lungă…. Cei de afară, care fac performanță cu adevărat, din punctul meu de vedere, sunt mult superiori. E ca la fotbal, nicio echipă din România nu o să se ridice la nivelul unei câștigătoare de Champions League. Industria de film românească o să scoată în continuare filme câștigătoare de Palmes d’Or, de Ursul de aur s.a.m.d, dar nu o să putem să facem filme bune cu aceeași constanță. În ceea ce-i privește pe actori, e foarte greu să intri pe piața internațională. În primul rând trebuie să vorbești cu un accent perfect limba în care joci, fie ea engleză, franceză, germană etc. Iar ca să ajungi să dai un casting în afară îți trebuie ceva experiență la activ….. roluri principale, filme premiate. În concluzie, dacă nu ajungi afară cu ceva premiat și apreciat din țara ta, nu o să te bage nimeni în seamă. Nu cred că funcționează american dream-ul să te duci cu ghiozdanul în spate la Hollywood și să ajungi mare actor acolo. Șansele sunt de 1 la mie.

 

Ce te face fericit dincolo de platourile de filmări? Cum arată o zi obişnuită din viaţa ta?

Mă bucur că am o fetiță superbă, în vârstă de 7 ani, Anastasia, îmi place să fac mult sport, să mă întâlnesc cu diverși prieteni, foști colegi. Sunt rare zilele în care stau în casă și nu mă întâlnesc cu cineva.

Mă uit la filme, caut idei de piese, încerc să învăț diverse pasaje din piese de teatru sau din filme, mă duc la teatru să vizionez piese ale colegilor mei. Joc fotbal la Naționala artiștilor, dacă tot am adus în discuție fotbalul în acest interviu. Îmi place să călătoresc, lucru pe care nu prea l-am mai făcut în ultimul timp și cred că trebuie să recuperez. Câteodată chiar gătesc, acum în ultimul timp m-a apucat pasiunea asta. Cred că e din cauza vârstei. 😊

Ce îţi doreşti de la 2022, personal şi profesional?

Multe. Sper să recuperez timpul pierdut în 2020 și 2021. Vreau să reușesc să intru în mai multe proiecte de teatru și film. Chiar am un film pe care trebuia să-l filmez în 2021, dar din cauza pandemiei s-a amânat pentru anul 2022. Sper, în același timp, să pot petrece mai multe clipe alături de fetița mea, pentru că acum sunt cei mai frumoși ani ai copilăriei și acum se formează și caracterul ei. Vreau să călătoresc mai mult, să cunosc oameni și în domeniu, dar și în viața de zi cu zi.

Ce mesaj are de transmis Andrei Mateiu către Andrei din trecut, prezent şi viitor?

Andrei din trecut – ai văzut că nu a fost totul în zadar, a contat fiecare cărămidă pusă, fiecare așteptare, fiecare gând bun.

Andrei din prezent – ține-o tot așa, nu are cum să nu fie bine. Toate pânzele sus!! 😊

Andrei din viitor – ține-te bine și să nu-l uiți niciodată pe Andrei din trecut oriunde ai ajunge !!!

What's Your Reaction?
Excited
1
Happy
0
In Love
0
Not Sure
0
Silly
0
View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Scroll To Top